Potrivit unui articol publicat de revista Forbes, rata de eșec pentru start-up-uri este de 90%. În rândurile care urmează nu ne vom concentra pe factorii care duc la esec, ci pe elementele care fac ca 10% dintre inițiativele antreprenoriale să fie de succes, cu referire la domeniul sportiv.
Introducere
Americanii Wanyi Tang și Rodney J. Blackman (United States Sports Academy) au realizat o cercetare prin care au urmărit să identitifice trăsăturile definitorii ale antreprenorilor din sport care reusesc sa atraga finanțări și au succes pe piață.
Cei doi au studiat și interpretat acțiunile mai multor antreprenori care au excelat. Totodată, și-au fundamentat concluziile pe numeroase discuții purtate cu partenerii și angajații acestora. Au fost descoperite puncte comune în felul de a fi și de a gândi ale subiecților, în raport cu provocările majore presupuse de orice afacere: recrutarea și păstrarea pofesioniștilor, menținerea unei viziuni clare, prioritizarea corectă a obiectivelor și adaptarea strategiei la noile realități de pe piață, într-o epocă în care schimbarea este noua normalitate.
Studiu de Caz – Phenom
Primul antreprenor asupra căruia s-au concentrat cercetările a fost Brian Vern, un fost jucător de baschet, licențiat în sociologie. În 2013, acesta a lansat Phenom, o aplicație care le permitea utilizatorilor să devina influenceri in sport încărcând pe platformă fotografii și clipuri video din timpul antrenamentelor sau din competiții. În doi ani, comunitatea avea 40.000 de membri.
În 2015, Phenom a fost acceptat intr-un Accelerator( program intensiv care ajuta start-upurile la inceput de drum). A luat această decizie după ce au fost consultati toți angajații. Până în 2016, și-a dublat numărul de utilizatori și a obținut finanțări în valoare totală de peste 720.000 de dolari.
Studiu de Caz – Krossover
„Sportul aduce oamenii împreună, așa cum nu o poate face alt domeniu. Face sa dispara diferențele dintre bogați și săraci, dintre albi și negri. Baschetul a fost pentru mine cel mai bun profesor”, este unul dintre citatele reprezentative pentru Vasu Kulkarni, fondatorul Krossover – o platformă de video și analiză sportivă.
Licențiat în inginerie computerizată și antreprenoriat la Universitatea din Pennsylvania, Kulkarni s-a înhămat la o muncă titanică, dar care a dat roade. „Bloomberg Business Week” l-a inclus în top 25 antreprenori sub 25 de ani. Pe platforma sa sunt analizate peste 350.000 de evenimente sportive, în peste 14 milioane de minute in imagini. Este cea mai mare bază de date cu imagini idetificate prin cuvinte cheie și cu statistici interactive, grafice și rapoarte.
Korssover a trezit rapid interesul investitorilor, printre care s-au numărat: Stephen Ross, proprietarul lui Miami Dolphins; Dan Gilbert, proprietarul lui Cleveland Cavaliers, și David Robinson, fostul star al lui San Antonio Spur.
În 2017, Krossover a fost achiziționată de Blue Star Sports, o companie de management sportiv axată pe tehnologiile inovative. Ross, Gilbert și Robinson au primit acțiuni la Blue Star.
Studiu de Caz – The Athletic
În 2016, Alex Mather le-a prezentat cunoscuților o idee de afaceri la care nu a aderat decât Adam Nansmann: crearea unei platforme cu content sportiv care să fie accesată doar de abonați. Cei care au refuzat să intre în business l-au atenționat că se punea contra curentului, pentru că încă de pe atunci partea de continut era la liber, peste tot. Ei nu au avut, insa, în vedere că unii cititori erau dispuși să plătească pentru a scăpa de invazia de bannere sau de titlurile de tip clickbait.
Mather nu s-a lăsat și a creat „The Athletic”, pornind de la următorul principiu: „Ne vom trata autorii foarte bine, îi vom plăti bine, vom face lucruri uimitoare în domeniul jurnalismului. Dacă cineva are vreo problemă cu asta, e problema lui”.
Treptat, s-a extins din Chicago în mai multe state, recrutând nume de referință din domeniul jurnalismului sportiv. Fiecare cititor plătea 7,9 dolari pe lună pentru contentul exclusiv. „The Atletic” a ajuns la finanțări de 7,7 milioane de dolari!
13 trasaturi comune ale celor care au reușit
Pornind de la cazurile concrete de mai sus, Wanyi Tang și Rodney J. Blackman au făcut „portretul robot” al antreprenorului-lider de succes.
- Este dinamic. Fenomentul companiilor de tip start-up în secolul XXI este strict legat de apariția noilor tehnologii. Totul se schimbă cu o viteză amețitoare, iar antreprenorul este obligat să țină pasul pentru a reuși;
- Stie să discearnă informațiile valoroase de cele nefolositoare sau chiar manipulatoare. Consumatorul american era bombardat în medie cu 10.000 de mesaje pe zi în 2017, cele mai multe având scopul să îi influențeze comportamentul. Numărul a crescut de la an la an. Erau 5.000 de astfel de mesaje în 2006 și 500 în 1970. Tendința este valabilă la nivel global;
- Are abilitatea de a crea o echipă comunicând clar cu angajații, să îi conducă fiind la dispoziția lor, să poarte discuții inspiraționale zilnice. Latura umană trebuie să prevaleze celei mercantile;
- Este integru și onest în raport cu partenerii și colaboratorii;
- Are capacitatea să asigure un echilibru între viața personală și cea profesională;
- Conștientizează punctele slabe și punctele forte ale sale și ale angajaților;
- Stabilește și cultivă obiectivele de succes, este gata să treacă prin ziduri pentru a le atinge. Are priceperea să le insufle și angajaților această atitudine;
- Lasă libertatea angajaților de a se dezvolta, nu le inhibă personalitatea. Ei au nevoie de entuziasm pentru a ajuta afacerea;
- Stie să asculte și pune mare preț pe feedback, fie el pozitiv sau negativ, pe care îl transformă în decizii;
- Invață de la alții. Nu se consideră atotștiutor, nu ezită să apeleze la specialiști. Este încrezător, dar nu arogant;
- Este mereu la curent cu tot ce se întâmplă in industrie și în domeniile conexe. Este curios din fire și mereu în căutare de noi prieteni;
- Este perseverent și nu se ferește să iasă din zona de confort;
j. Calculează bine riscurile. Există o concepție potrivit căreia norocul este controlabil, nu ceva ce vine din alinierea planetelor.
Sunt două seturi de valori care duc la un leadership și un antreprenoriat de succes.
Primul set are în centru viziunea și pasiunea, în jurul cărora gravitează abilitățile cognitive, personalitatea, motivația și valorile. Acest set duce la următorul, care are în centru depistarea oportunităților și abilitatea de a-i motiva pe ceilalți.
Valori adiacente: inteligența emoțională, abilitatea de a rezolva problemele, expertiza și cunoștințele.
Nu există un model de succes general valabil.
Dacă aceste valori nu există, ele se pot cultiva.
Poți să înveți marketing sportiv, management sportiv, project management si social media de la specialiști accesand Sports Business Academy. Profesorii noștri sunt manageri cu experiență în sport, sportivi de succes sau experți care lucrează în industria sportivă. Pentru prima dată ai acces la workshopuri și studii de caz prezentate de profesioniști din industria sportivă.
