Eram la inceputul lui 2008 si faceam primii pasi in taramul impresarierii. Am mers la Milano pentru a propune o serie de sportivi romani marilor case de moda.
Saptamana modei, orasul plin de evenimente, asteptarile personale erau destul de mari. Tot ceea ce stiam si vazusem legat de marile companii din industria modei, erau informatii pur intamplatoare din seriale cunoscute, din excentricitatile romanesti si informatiile din ziare.
Milano este un oras simplu, prea simplu pentru gustul meu, cu o catedrala superba, AC Milan, InterMilano si zeci de centrale ale caselor de moda mondiale.
Alaturi de reprezentanta unui mare concern roman de retail am mers la prezentari si intalniri cu principalele case de moda: Armani, Ferre, Valentino, Versace, Cavalli si lista continua.
Am trecut pe la Louis Vuitton, Hermes, Versace. Nimic nu trada opulenta. Totul era de o simplitate incredibila, nu ai fi spus ca sunt imbracati in costume de 2-3000 de EURO. Parea o mare minciuna. Femeile aveau un machiaj usor, parea inexistent, tinutele sobre.
Parea totul fara eticheta, parca le taiasera, toti erau dintr-un peisaj simplu si decent. Comunicau ca stiu cine sunt, unde sunt si de ce au venit.
Stand in barul de la Four Seasons, un hotel tare exclusivist, am regasit putin din aroganta romaneasca la cativa rusi, cu pantofi si genti in spiritul romanesc.
In comparatie, la prezentarea Armani m-am simtit ca la un spectacol de lansare a unei carti, nu a unui show de moda, batranul a fost si el. Managerii de dezvoltare de la Armani mi-au servit prima lectie legata de luxury, totul se calculeaza in metri patrati, mii de euro investitie si locatie. La Versace, vicepresedinta ne-a primit cu respect, dar din nou, aceeasi poveste. Au urmat intalniri cu top managementul de la Cavalli, Ferre, Valentino. A fost frumos sa vad sediile centrale si sa intalnesc oameni extrem de importanti care stabilesc trendurile in moda. Verdictul venea linistitor. Nu suntem pregatiti. Nu avem forta. Nu suntem o piata.
Dupa lectiile din birouri, am luat la picior toate magazinele. Prima linie(editii limitate, foarte scumpe), a doua linie(editii accesibile unui public mai larg) pe fiecare brand mare, am mers pas cu pas peste tot. La final am cumparat ceva de la H&M( inca nu ajunsese pe plaiurile mioritice).
Luxury reprezinta stil, eleganta, rafinament, unicitate si preturi ridicate.
Foarte rar am vazut in capitala modei opulenta si prost.
