RIP #COLECTIV
Dupa ce am vazut dezastrul de la Colectiv, am rememorat cateva momente in care puteam sa fiu si eu implicat intr-o tragedie de acest fel, dar din pozitia de organizator. Vorbim de management sportiv. Pentru unii fotbalul este un joc de barbati in care toata lumea alearga dupa o minge, iar ceea ce este de neinteles, este ca il urmaresc foarte multi la televizor.
In realitate, este una dintre cele mai complexe industrii. In fiecare zi te lupti ca dintr-un copil care iubeste pictura sa faci un Picasso, in cel mai rau caz, un Grigorescu. Il motivezi, faci programe, faci tot felul de conditii si timp de peste 10 ani il impulsionezi sa devina Picasso. Incearca sa ii explici celui mai bun prieten zi de zi ca este cel mai bun bucatar si vezi daca reuseste sa ajunga Master Chef.
Mai ai rabdare putin ca ajung si la COLECTIV. In spatele unor meciuri de Liga 1 stau sisteme de paza, planuri de urgenta, cantonamente, sisteme de ticketing, strategii de vanzare si nu in ultimul rand comunicarea cu publicul/presa.
Ca sa joci cu echipa in Liga 1 trebuie sa faci un dosar de licentiere, un gen de ISO pentru sport(ai mai multe criterii la care esti verificat si pe care trebuie sa le parcurgi – financiar, personal, administrativ, juridic). Zeci de pagini care sunt verificate de specialisti numiti de FRF. Pentru un club este un chin imens cand in echipa de management sunt 2-3 oameni.
Ceea ce s-a intamplat in COLECTIV, la un meci de fotbal in Bucuresti nu se putea intampla, pentru ca erai obligat sa ai Certificatul de Securitate, nu il aveai, iti cautai stadion care sa aiba.
Este cel mai complex certificat la care am muncit, cel mai greu, iar COLECTIV nu a auzit de asa ceva.
Eram cu 6 saptamani inaintea inceputului Ligii 1, tomai promovasem. O comisie de 6-8 oameni vin in vizita pe stadionul din Regie. Pe scurt, “este imposibil sa poti sa joci in Liga 1 in aceste conditii si sa indeplinesti conditiile de a lua avizul ISU”. A urmat o cursa contra-cronometru, am refacut traseele de acces ale spectatorilor, le-am izolat, am pus turnichesti si camere video, am reparat scaune, am facut toalete in media numarului de spectatori, am facut acces la apa pentru public. Un efort si o munca fantastica ca sa fim lasati sa jucam cu 1200 – 2000 de spectatori acasa(doar de 4 ori mai mult ca in COLECTIV), in conditiile in care acestia erau imprastiati pe aproape 1 hecar, in aer liber.
Conditii drastice si la care ISU nu a glumit. Am simtit de multe ori ca este prea mult. Am ajuns sa faca si o analiza a structurii constructiei, daca rezista cu 7000 de oameni in tribuna simultan.
La COLECTIV a fost doar o declaratie pe propria raspundere.
Am injurat in gand. Am tacut, am facut, a venit controlul. Ei isi faceau cruce ca am putut ca in 6 saptamani sa facem ceea ce am facut. Conditiile la un meci de fotbal sunt mult mai stricte, chiar daca sunt 1000 de oameni.
La un concert la care merg 5000 si consuma alcool, se pare ca merge cu propria raspundere.
Cum este posibil?
Mai spun un lucru, visez cai de acces, dar in vara organizatorii Untold au avut noroc. In multe momente, in arena centrala s-au creat ambuscade la iesirea din teren. In jur de 30.000 de oameni cu alcool la bord erau acolo, fumau in teren. Organizatorii au riscat imens. Stelele s-au aliniat si nu au fost probleme, fortele de paza reactionau brusc la orice problema, am simtit multa responsabilitate si profesionalism acolo, chiar daca, lucrurile au fost la limita legala.
Trebuie sa ne asumam ca daca respectam legile, la fotbal nu se va schimba nimic. Dar in rest, concerte, spectacole, cluburi, NU VOR MAI FI LA FEL. Ccei din strada trebuie sa inceapa sa inteleaga.
Am avut plan aprobat de primar si de prefect pentru situatiile de urgenta(costa minimum 4000 de lei sa il faci), peste 25 de extinctoare in zone din stadion si in care publicul nu avea acces. Am avut zone inchise si unde pe timpul meciului erau sigilate.
Stiati ca un extinctor trebuie la fiecare 1 an sa fie schimbat?(expira nisipul, uite o afacere buna).
Deci se poate, costa imens si uneori modifica orice sansa de a face un spectacol mai bun ca organizator, dar este safe, toata lumea pleaca acasa in viata. De peste 10 ani, in fotbal, legea se aplica.
Pentru rautaciosi, cand o parte din stadion nu indeplineste conditiile ca sa joci, inchizi aceea zona. Daca exista probleme mari, joci fara spectatori. National Arena este o poveste complexa, de peste 200 de milioane de EURO. La Rapid, o peluza este inchisa de ani de zile.
Ceea ce Catalin Tolontan scoate la suprafata zilele acestea, legat de sute de gradinite, scoli, teatre, institutii publice, care sunt ca si COLECTIV, ne arata ca sistemul are o problema. Sunt sigur ca toti vor sa respecte legea, dar uneori este imposibil. Sistemul trebuie regandit, mai ales pe zona de scoli, gradinite, cafenele si restaurante.
Nu este vorba de oameni, ci de sisteme, iar sistemele se pot schimba daca incepem sa ne acceptam limitele.
Sa vedem limitele si sa incepem sa construim.
Tragedia de la COLECTIV se poate intampla la orice ora, oriunde in Romania.
A fost ziua in care nimic nu a functionat si tot a mers prost, sunt crestin si stii unde bat. Pirotehnistul nu a fost pe faza, nu a avut extinctor. Clubul avea o singura iesire, nu au existat surse rapide de stingere a incendiului din interior(hidranti, extinctoare). Oamenii s-au pierdut, prea multe momente legate in sir si care puteau sa se intrerupa, dar nu a fost sa fie. Statistic este greu sa se intample a doua oara, dar s-a intamplat.
Se poate intampla de la o tigara, de la un panou electric. Eu lupt pentru legi aplicabile si care pot fi respectate.
Daca o lege nu este respectata de 80% din cei carora le este adresata, vorbim de un abuz de putere, de un grup de interese sau de o lege imposibil de proasta.
RIP #COLECTIV
PS Reprezentantii institutiilor cu care am lucrat si-au dat silinta ca sa nu ne blocheze, ne-au sfatuit si ne-au sprijinit sa respectam legea. Am respectat legea, se pare ca in sport se poate.
